ziua mondiala a spiritualului

O idee pe care am abordat-o si in Punta si in alte posturi din Svoboda este drama profunda a omului modern, din care se nasc, cred eu, toate celelalte; si anume depersonalizarea, dez-individualizarea lui. Lipsirea lui de idealuri, convingeri si asumari proprii; si de actiuni pe cont propriu.

Meng Zi, un celebru filosof confucian afirma ca oamenii "actioneaza si nu stiu ce fac; isi au deprinderile lor si nu stiu de ce; parcurg calea intregii lor vieti si totusi nu-si cunosc drumul; asa sunt ei, oamenii gloatei". Aceeasi idee, reluata de Marin Preda (cine altul ?) in romanul Intrusul este ca majoritatea oamenilor nu-si traiesc viata, ci viata ii traieste pe ei.

Ca oameni suntem, si am fost dintotdeauna, prinsi intr-un amalgam de lucruri pe care "trebuie" sa le facem; sunt acele lucruri care "ne traiesc"; iar "trebuie" este legat de material: de munca, de casa, de relatii, de curatenie, de plati, etc. Materialismul, realismul, ca fundamente unice ale gandirii si ale preocuparilor, tampesc si eutanasiaza omul din om. Salvarea este in spiritual, spiritul dand o dimensiune obiectiva si individuala a vietii fiecaruia. Pentru ca in spiritual intelegem si traim fiecare in felul nostru, ne gasim incantarea, visele, bucuriile sau din contra melancoliile, intr-un mod nealterat si neinfluentat.

Militez pentru o zi a spiritualului in lume. Sau macar in Romania. Sau macar de 1 Decembrie, in loc de parade cu blindate si lansatoare de rachete, sa avem traditia unei ore de "introspectie nationala individuala", in care fiecare dintre noi sa faca ceva care nu aduce nici un folos material, lui sau societatii.

Pentru mine, printre altele, spiritualitate inseamna sa citesc filosofie, sa citesc poezie, sa-i citesc cuiva poezie, sa fac dragoste, sa cant, sa scriu pe blog. Pentru tine ce inseamna?

---
btw, cred ca Tudor Chirila, prin imperfectiunea vocii lui, a dublat valoarea melodiei