Thursday, July 30, 2009

pendulare






Ma intreb daca speranta este un lucru bun sau unul rau.

Sigur, bun si rau sunt doi termeni relativi, dar totusi... Daca in ciuda faptului ca adeseori suntem "moralizati" ca vedem doar partea goala a paharului, in "problema" sperantei suntem obisnuiti sa vedem in mod eronat doar partea plina a paharului? Adica, de cate ori am sperat ca valoarea si contributia noastra in munca va fi marcata corespunzator, sau ca o relatie se va indrepta la un moment dat spre ceea ce ne dorim, sau ca cineva ne va accepta odata si odata asa cum suntem de fapt, sau ca, in fine, vom intelege? De cate ori am inghitit in sec si am luat-o de la capat in speranta ca "de data asta" lucrurile vor fi diferite... doar pentru a descoperi inca o data ca NU? Cata viata si cata caldura sufleteasca si cata energie si cat timp am fi putut economisit alminteri?

Unde este atunci ajutorul acestei sperante, unanim acceptate ca un lucru pozitiv, unicul dar de bun augur iesit din cutia Pandorei? Cu cat mai usoara sau mai grea este viata in prezenta ei? Oare nu ar fi fost mai simplu ca acceptarea sa fie o valoare omniprezenta, menita sa obiectivizeze relatia dintre ajutorul necesar si actiunile noastre viitoare?

Interesant un bilant...







Monday, July 20, 2009

... cei saraci cu duhul



Deunazi o prietena m-a chestionat asupra ceea ce cred eu despre sintagma "fericiti cei saraci cu duhul"; daca cred ca este vorba despre cei mai putin luminati, etc.



Nu, nu cred ca este vorba despre prosti, asta e sigur, cel putin pentru mine. Mai departe, interesant ar fi de aflat daca sunt sau nu fericiti, chestiune asupra careia oscilez.

In opinia mea cel "sarac cu duhul" este un rebel; rebel in sensul descris mai jos:

"Rebelul este omul ce nu reactioneaza impotriva societatii, care intelege tot jocul sau si doar se retrage in el. Devine irelevant pentru el. Nu este impotriva societatii. Si asta este frumusetea cu rebeliunea: este libertate. Revolutionarii nu sunt liberi. Se lupta constant cu ceva - cum pot fi liberi? Reactioneaza mereu importiva unui lucru - cum poate exista libertate in reactiune?

Libertate inseamna intelegere. Omul a inteles jocul si vazand ca in acest fel sufletul sau este impiedicat sa creasca (omului nu-i este permis sa fie el insusi) pur si simplu se retrage, fara a avea nici macar o cicatrice pe suflet. Iarta si uita, si nu se mai agata deloc de societate, in numele iubirii sau in numele urii. Societatea a disparut pur si simplu pentru rebel. El poate trai in lume sau poate trai in afara lumii, dar nu apartine de ea; este un outsider."

Eu cred ca "saracie cu duhul" inseamna acceptare, inseamna detasare.

Thursday, July 2, 2009

mitul lui Sisif




Cu ocazia zilei de nastere a unui mare prieten personal, am visat ca inotam, alaturi de el intr-o sticla uriasa de "Grants". Pentru a seca lichidul spirtos in care ne era dat sa murim, il beam pe nerasuflate, cu inghitituri seci si precise.

Lichidul scadea vertiginos, vazand cu ochii. Insa un demon nevazut avea grija sa umple din nou sticla, si iarasi eram nevoiti sa o luam de la capat.


La multi ani Liviu.